PRODUCȚIA DIN BULGARIA
Vinul bulgăresc are o istorie veche și este produs într-una din cele mai vechi regiuni vinicole din lume. Procesul de privatizare a cultivării și producției s-a încheiat cu succes în 1999, iar în prezent ramura este 100% privată.
În prezent, producția de vin este ramura cea mai competitivă din industria de alimente și băuturi din Bulgaria, jucând un rol foarte important în economia țării. De asemenea, producția de vin contribuie la dezvoltarea treptată a zonelor agricole și a zonelor mai puțin fertile, menține echilibrul ecologic și încurajează valorificarea corectă și eficientă a bogățiilor naturale.
În plus, vinicultura păstrează varietatea și tradițiile culturale ale regiunilor. În fine, cultura viței de vie și producția de vin asigură locuri de muncă și îmbunătățesc imaginea țării în străinătate.
Există podgorii în cele mai multe regiuni ale Bulgariei. Din motive administrative și geografice, podgoriile sunt împărțite în cinci regiuni. Fiecare regiune are caracteristicile proprii și particularități care o diferențiază de celelalte.
Există peste 25 de soiuri de vinuri albe și roșii cu mărci comerciale înregistrate cu denumire de origine controlată din anumite regiuni geografice.
Potrivit datelor Organizației Internaționale a Viței și Vinului (OIV), producția totală de vinuri a Bulgariei în 2010 este estimată la 1.426 mil. hectolitri prezentând o scădere continuă în ultimii ani și o reducere de ordinul a 2% față de anul 2009. Cota producției de vin a Bulgariei este estimată la cca. 0,93% din producția totală a UE (pentru anul 2009).
Aproximativ 80% din producția totală de vin se exportă în străinătate. Destinațiile principale pentru vinurile bulgărești sunt Regatul Unit, SUA, Canada, Norvegia, Olanda și Japonia. O scădere semnificativă a exporturilor a apărut în anul 2008 la exporturile de vin din Bulgaria iar în primul semestru se înregistrează o scădere cu -70% față de perioada corespunzătoare a anului 2008. Se estimează însă că exporturile de vin din Bulgaria către terțe țări rămân la nivel constant și au o tendință de creștere.
Rusia ramâne piața principală pentru vinurile bulgarești. Pe primele 4 luni din 2010 exporturile au crescut cu 161% fața de anul 2009, adică 5.320 hl (2.037,67 hl în 2009) de o valoare de € 4.681.886.
PRODUCȚIA DIN ROMÂNIA
REGIUNEA DOBROGEA DIN ROMÂNIA SITUATĂ LA VARSAREA DUNĂRII ÎN MAREA NEAGRĂ, A FOST RENUMITA PENTRU VINURILE SALE ÎNCĂ DIN ANTICHITATE ŞI PÂNĂ ÎN PREZENT.
România este o ţară situată în zona de sud–est a Europei și are o cultură a vinului ce merge mult în timp. Astfel în zona de nord-est a României și mai precis la Cucuteni, au fost descoperite seminţe de Fetească Neagră (soi autohton de viţă de vie) cu o vechime de circa 7000 ani.
În cronicile istorice este menționată povestea viţelor de vie care creşteau în mod natural încă din timpurile preistorice. În Iliada, Homer (secolele IX-VIII î.H.) face referire la renumitele vinuri pe care grecii le căutau în zona României de astăzi practică ce este răspândită încă din anul 2700 î.H.
Locuită din cele mai vechi timpuri de către geţi (tracii nord-dunăreni) şi sciţi, Scythia Minor – actuala regiune Dobrogea – a constituit un tărâm roditor atât pentru cultivarea soiurilor de viţă de vie, cât şi pentru schimburile comerciale pe care localnicii le făceau cu cele trei mari cetăţi greceşti – Histria, Tomis şi Callatis – întemeiate începând cu secolul VII î.H. pe malul Pontului Euxin, atraşi fiind de bogăţia ţărmului dobrogean al Mării Negre.
Aici, vinul a fost unul dintre produsele ce au stat la baza dezvoltării comerţului între cele două culturi, vinurile obţinute în Dacia fiind astfel transportate în multe ţări, ajungând chiar până în Egipt, ducând astfel cu ele şi faima acestor locuri.
Părintele istoriei, Herodot, a descris multe obiceiuri ale geţilor, printre care şi folosirea vinului în anumite ritualuri.
Pe numeroase monumente laice şi religioase găsite în zona Podişului Dobrogei apar personaje mitice ce poartă coroane cu lăstari şi struguri, demonstrând cultul lui Dionysos zeul vinului și al bunei dispoziții.
O altă personalitate de seamă care aduce un elogiu vinurilor românești este și poetul Ovidiu care a trăit între anii 43 i.H. și 17 d.H., exilat în Tomis (Constanţa de astazi) de către împăratul roman Augustus, menționând în "Tristele" şi "Ponticele" existenţa plantaţiilor viticole în zonă: "Toamna de asemenea stă mânjită de mustul de struguri ... iar iarna în vas îngheaţă vinul de-l scoţi în bolovani păstrând figura oalei / Şi-n loc de-a soarbe spuma, mănânci bucăţi de vin".
Atât în Dacia ocupată de romani cât şi în teritoriile unde trăiau dacii liberi, cultivarea viţei de vie a continuat cu aceeaşi intensitate, dovada grăitoare fiind şi medalia Dacia Felix emisă în anul 112 de împaratul Traian care reprezintă o femeie aşezată pe o stâncă, pe ai cărei genunchi doi copii ţin un spic de grâu şi un strugure – simbolul principalelor bogăţii ale Daciei.
Podgoria Murfatlar din Podişul Dobrogei (situat în partea de sud-est a României) este o zonă cu un climat continental, cu efect protector al reliefului împotriva curenţilor reci predominant nord-estici iar influenţa favorabilă a vecinătăţii Mării Negre, care temperează căldurile şi gerurile excesive, oferă zonei un microclimat particular favorabil pentru realizarea unei largi varietăţi de vinuri.
După 2000 de ani de la scrierile lui Ovidiu privind vinul din Dobrogea, vinurile de aici se bucură și azi de o largă recunoaştere internaţională fapt reflectat prin numeroasele distincţii primite la cele mai importante concursuri internaţionale.
Vedeta podgoriei Murfatlar este "Lacrima lui Ovidiu", singurul vin licoros produs în România, fortifiat cu distilat de vin, făcut după o tehnologie aparte, de tip oxidativ.
România este o ţară viticolă europeană cu tradiţie, membră a Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) din 1927, deţinătoare a unei importante suprafeţe cultivate cu viţă de vie.
Potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (organismul care gestioneaza la nivel naţional denumirile de origine şi indicaţiile geografice pentru produsele vitivinicole), la nivelul anului 2011, suprafaţa plantată cu viţă de vie pentru vin în România a fost de 181.770 ha, din care suprafaţa plantată cu viţă de vie pentru vinuri cu denumire de origine controlata (DOC) a fost de 27.700 ha iar cea pentru vinuri cu indicaţie geografică (IG) a fost de 15.853 ha. Producţia totală de vin în anul 2011 a fost de 4,05 milioane hectolitri, dintre care 2,16 milioane vin nobil.
Conform celor mai recente rapoarte ale OIV, România ocupa locul 11 în lume la producţia de vin a anului 2012 cu o valoare estimativa de 4,05 milioane hl.
În anul 2011, China a fost cel de-al patrulea partener comercial al României în privinţa exportului de vin, acesta situându-se la o cantitate de 800,6 tone şi valoric 2.297,1 mii euro, iar în anul 2010 exportul de vinuri în China a fost de 990,7 tone, cu o valoare de 2.168,1 mii euro, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Exportul de vin în Rusia s-a situat în anul 2011 la 105,3 tone, cu o valoare de 200,1 mii euro, în scadere faţă de anul 2010 cand s-au exportat 272,5 tone cu o valoare de 216,1 mii euro, potrivit INS.
